Copiii învaţă iubirea lui Dumnezeu de la părinţi

Orice părinte credincios îşi doreşte pentru copiii lui ca aceştia să crească în Biserică, participând la Liturghie şi păstrând aprinsă dragostea pentru Dumnezeu de-a lungul vieții lor. Cu toate acestea, mulți părinți nu arată copiilor importanța unei legături cu Dumnezeu. Iar dacă nu Îl facem pe Dumnezeu important, nici copii noştri nu o vor face. Ei îşi vor observa părinții. Şi văzând ipocrizia nostră, îşi vor da seama dacă suntem creştini doar de duminică; pentru că aud atunci când <luăm numele Domnului în deșert>. Sau observă când rugăciunea nu ocupă un loc central în viaţa de zi cu zi. Observă şi faptul că vorbim despre Dumnezeu numai duminica dimineața.

Dacă ne facem semnul Crucii, aprindem lumânări sau ardem tămâie numai în zilele de duminică, copiii nu vor percepe importanţa credinței în viaţa de fiecare zi, ci vor fi lăsaţi pradă unei lumi pline de ispite, care încearcă cu orice preţ să le distragă atenţia de la cele spirituale. Dacă nu arătăm copiilor noştri importanţa rugăciunii, îi vom lăsa, fără apărare, într-o lume care-L urăște pe Hristos. Ei au nevoie să se roage, să citească Scriptura şi să învețe credința împreună cu noi.

Cu alte cuvinte, dacă nu transformăm propria casă într-o mică Biserică (comunitate creştină), copiii noştri vor fi pierduţi pentru Hristos, iar Ortodoxia nu va răzbate şi dincolo de mormânt, până la viitorii membri ai neamului nostru.

http://morningoffering.blogspot.com/

This entry was posted in Credința pusă în practică. Bookmark the permalink.

Comments are closed.